Contractele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foarte frecvent, pentru a masca raporturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10% prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este persoana fizica autorizata, dezavantajele ar fi ca nu este asigurat pentru pensii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca taxa de timbru si trebuie sa dovedeasca absolut tot ce sustine. Daca ar fi fost raport de munca, angajatorul ar fi trebuit sa probeze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar putea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.